ferguson

ferguson

C O P Y R I G H T © A L I C E D R O G O R E A N U 2013

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Buy me with a coffee

by alicedrogoreanu

nu cred că erau aburi. erau transpiraţii reci. şi minutele până când, dincolo de frontierist, o să dispari.
o să fie bine, auzeam. e descurcăreaţă. o să fie bine, ştiam că o să fie dar ştiam şi nodul.o să se încolăcească până o să mă gâtuie. sau până te întorci. asta cred că e singura cafea care n-a intrat. dar alt moment nu am. când nu putem vorbi, ca să nu fim penibili, ne uităm în sus, nu-i aşa?

Publicat în alice, avizier, click&coffee, coffee, continental, display, fuse şi se duse, photo, story, teekane | Etichetat , , , , , , , | Lasă un comentariu

Painted on My Heart

by alicedrogoreanu

Publicat în alice, artistiq, ceai, de la lume adunate, photo, story, teekane | Lasă un comentariu

33degrees

by alicedrogoreanu

Publicat în alice, avizier, click&coffee, coffee, constanţa, display, fuse şi se duse, morning, photo, story | Etichetat | Lasă un comentariu

love is a battlefield

by alicedrogoreanu

Publicat în alice, avizier, bune intenţii, fuse şi se duse, on the street, photo, story, teekane, trofee | Etichetat | Lasă un comentariu

attendre ici

by alicedrogoreanu

hai să spunem că asta e o cafea. una oarecare. undeva în dreapta e gara, un dreptunghi urât. după ce aştepţi cât aştepţi, laşi 5 lei pe masă şi pleci. dar îţi iei aşteptarea cu tine. poate o aşezi undeva. de exemplu aici.

Publicat în alice, bune intenţii, click&coffee, coffee, fuse şi se duse, on the street, photo, story, teekane | 2 comentarii

stalker

Această cană a fost întoarsă de trei ori azi. Şi de fiecare dată eu am întors-o, spălând-o, ştergând-o. Le-am întors şi le-am spălat pe toate suratele ei şi nu numai; farfuriile şi tacâmurile mi-au trecut prin mâini şi tot întoarse. Apoi am privit la ele şi când bucătarul m-a repezit cu: „Ce faci acolo, dă cănile alea încoace!” şi eu i-am răspuns: „Nu aşa repede, trebuie să mai stea puţin căci sunt în „aşteptarea întoarcerii”!”; „Copile te-ai ţâcnit, mişc-odat` cu ele-ncoa!”

Prima dată cana a fost întoarsă de colonel, dimineaţa devreme, după ce acesta, ros de-o boală la picior, şchiopătând la prezentarea onorului a salutat garda de onoare cu „Be, derbedeilor!”, aceştia, veseli, au urlat:”Să trăiţi toaş col`nel!”.
Când s-a aşezat cu greu la masă, a privit o clipă ceaşca şi-a întors-o, eu i-am turnat apoi cafeaua fierbinte, dar l-am privit mai mult de o clipă pe dânsul. A ridicat ceaşca şi a băut zaţul acela amestecat în culoare cu apă fierbinte fără să-i simtă gustul. A privit înainte prin geamurile popotei mişcările soldaţilor care cu cântec veneau la micul dejun. Nu spunea nimic, pe faţa lui se citeau aduceri-aminte: războiul din tinereţea sa, căci această cafea, aşa cum era ea, îl făcea să cadă în visare şi atunci i-a simţit gustul. Atunci a privit spre mine: „Băiete, toarnă peste, cât mai fierbinte să fie!”

La prânz, ceaşca era din nou acolo, eu avusesem grijă de asta, era în poziţia de „aşteptare a întoarcerii”, atunci a venit locotenentul acela tânăr şi timid, văzând locul liber s-a aşezat, ceilalţi s-au uitat la el, însă neîndemânatic, preocupat de uniformă, de poziţia cizmelelor sub masă, n-a băgat de seamă rumoarea din jurul său. Colonelul n-a apărut la prânz, mai bine; fusese chemat la garnizoană, acolo probabil a dat de altă ceaşcă. Locotenentul a trecut testul locului, n-a spart ceaşca.

Seara, când numai cei de gardă, puţini la număr luau cina, ceaşca a fost întoarsă de tovarăşa căpitan de intendenţă, şefa mea. La femei, căpitan ajungi la patruzeci de ani, şi numai la pensie te făceau maior, astăzi, lucrurile s-au mai schimbat. Tovarăşa căpitan era frumoasă şi la acea vârstă, uniforma îi venea perfect, mai ales cu centura de gardă şi cu P-ul la şold, strâns. Atunci talia ieşea mai mult în evidenţă. Rujul violet, întocmai ca petliţele ce desemnau arma, desenau o gură perfectă şi urma lui a rămas pe ceaşcă. Mai târziu când am strîns masa, am mirosit acel ruj, iar toarta încă avea pe ea uleiul unei creme fine. O clipă mi-a venit să iau cana în dormitor.

Scriu aceste rânduri, eu, copil de trupă, orfan de război, educat de Război şi Pace, singura carte citită de mine, de trei ori.

by scorchfield

Publicat în coffee, de la lume adunate, scorchfield, story | Lasă un comentariu